Ghidul orașelor-pilot este un rezultat al pachetului de lucru 4 (WP4) al proiectului NetZeroCities (NZC), care vizează conceperea și implementarea unui program pentru orașe-pilot prin intermediul unei cereri de propuneri deschise și al unui program ulterior de acordare a finanțărilor.

Obiectivul acestui ghid este de a sprijini orașele în elaborarea propunerilor care urmează să fie depuse în cadrul cererii de propuneri deschise, oferind îndrumări cu privire la domeniul de aplicare, scopurile și obiectivele Programului Orașe-pilot, precum și la metodologia mai largă a proiectului NZC, prezentând conceptele și terminologia cheie, precum și referințe la resurse utile, instrumente și studii de caz legate de acestea.

Ghidul orașelor-pilot este o resursă care urmează să fie publicată pentru a oferi sprijin și îndrumare orașelor care intenționează să se înscrie în programul „Orașe-pilot” al NZC.

Acesta conține informații și îndrumări privind contextul și obiectivele programului „Orașe-pilot NZC” (inclusiv un calendar al etapelor de depunere a candidaturilor), prezentând conceptele-cheie, terminologia și componentele programului; și, acolo unde este cazul, resurse suplimentare, linkuri, studii de caz și exemple pe care orașele le pot utiliza în pregătirea candidaturii lor.

Ghidul poate fi actualizat pe măsură ce informațiile de referință se modifică și/sau devin disponibile. Se va pune la dispoziție o secțiune de întrebări frecvente (FAQ) în cazul în care întrebările și răspunsurile aferente sunt relevante pentru toți potențialii solicitanți.

Pe lângă prezentul ghid, odată cu deschiderea cererii de propuneri vor fi publicate și liniile directoare ale acesteia (conform calendarului de la secțiunea 2.1), care vor cuprinde invitația de a depune propuneri, criteriile de evaluare și selecție, precum și informații tehnice referitoare la procesul de depunere a candidaturilor.

Ghidul a fost elaborat pentru a se asigura că acesta îndeplinește obiectivul de a fi atât informativ, cât și util pentru orașele care iau în considerare înscrierea în Programul de Orașe-pilot al NZC, fiind structurat în jurul următoarelor întrebări:

• De ce este această [secțiune/temă] relevantă pentru NZC și pentru apelul de propuneri pentru Orașe-pilot?
• În ce măsură este acest lucru util sau relevant pentru orașe în procesul de elaborare a propunerii lor?
• Există exemple ilustrative și studii de caz relevante?
• Ce resurse și/sau ce resurse/servicii viitoare ale platformei NZC ar trebui să aibă în vedere orașele?
• Rezumat: Ce întrebări ar trebui să-și pună orașele în legătură cu această secțiune/acest subiect?
• Care sunt termenii cheie care ar trebui incluși într-un glosar?
• Există vreo referință oficială care ar trebui inclusă?

Cum se folosește acest ghid:

• Ghidul este structurat, în linii mari, în conformitate cu orientările și criteriile de evaluare ale cererii de propuneri, deși principiul principal de concepție a fost acela de a sprijini procesul de generare de idei și de reflecție al orașelor înainte de depunerea candidaturii.
• Termenii și conceptele cheie, evidențiați cu caractere aldine și albastru, sunt definiți în contextul Programului „Orașe-pilot” al NZC și pot fi consultate în Glosar.
• Conform Ghidului cererii de propuneri, în cazul unei cereri care vizează mai multe orașe în cadrul cererii de propuneri „Orașe-pilot”, vă rugăm să rețineți că termenul „oraș” utilizat în prezentul document se referă la grupul de orașe sau la fiecare oraș din cadrul acelui grup.

Orașele reprezintă centrele activității economice, ale generării de cunoștințe, ale inovării și ale noilor tehnologii și influențează calitatea vieții cetățenilor care locuiesc sau lucrează în ele, contribuind în mod substanțial la bunăstarea comunităților europene. Acestea joacă un rol esențial în atingerea obiectivului Pactului verde european (EGD) de reducere a emisiilor cu 55 % până în 2030 și de atingere a Neutralității climatice până în 2050. Orașele ocupă doar 4 % din suprafața terestră a UE, dar găzduiesc 75 % din cetățenii UE. În plus, orașele consumă peste 65 % din energia mondială și sunt responsabile pentru mai mult de 70 % din emisiile de CO2 la nivel mondial. Trei din patru cetățeni ai UE locuiau în zone urbane în 2014, iar acest număr este de așteptat să crească la aproximativ 83,7 % până în 2050 — Neutralitate climatică.

Prin urmare, combaterea schimbărilor climatice depinde în mare măsură de măsurile luate la nivel urban prin intermediul transformării ecologice și digitale. Se așteptă ca orașele participante la Misiune să conducă această transformare prin atingerea Neutralității climatice înainte de 2030, precum și să ofere cetățenilor lor un aer mai curat, un transport mai sigur și o reducere a aglomerației și a zgomotului. Obiectivele Misiunii UE privind orașele neutre climatic și inteligente („Misiunea Orașe neutre climatic și inteligente") sunt de a realiza 100 de orașe europene neutre climatic și inteligente până în 2030 și de a se asigura că aceste orașe acționează ca centre de experimentare și inovare pentru a permite tuturor orașelor europene să le urmeze exemplul până în 2050 — Orașe ale Misiunii, Neutralitate climatică.

Acest nivel de ambiție reprezintă o întreprindere extraordinară și va necesita schimbări profunde și sistemice. Rolul de lider al guvernului va fi esențial, la fel ca și acțiunile întreprinse de sectorul industrial, instituțiile de învățământ și cercetare, precum și de organizațiile civice, fiind necesară o coordonare în ceea ce privește politicile, guvernanța și modul în care asigurăm investițiile de capital necesare.

Pentru a-și atinge obiectivele, Orașe ale Misiunii va trebui, de asemenea, să contribuie la depășirea provocărilor semnificative care împiedică în prezent un număr mare de orașe să atingă obiectivul Neutralității climatice până în 2030. Multe orașe și organizații municipale au declarat că, deși doresc să avanseze mai departe și mai repede, se confruntă cu obstacole în acest sens, cum ar fi capacitatea și competențele operaționale; disponibilitatea fondurilor și a finanțării; precum și necesitatea de a obține sprijin politic atât din partea alegătorilor, cât și în cadrul țărilor respective. Acestea sunt exemple concrete ale numeroaselor dificultăți cu care se confruntă orașele în drumul lor către Neutralitatea climatică, deși nu sunt neapărat singurele.

În domenii precum mobilitatea urbană și eficiența energetică a clădirilor, caracteristicile orașelor – precum densitatea ridicată a populației și concentrarea geografică – oferă oportunități de inovare care pot avea un impact semnificativ asupra Neutralității climatice. Orașele dețin o pondere majoră din parcul imobiliar european, iar renovarea acestora este esențială pentru economisirea energiei în drumul către Neutralitatea climatică. Acest lucru poate genera „beneficii colaterale” masive (și vizibile), precum o calitate mai bună a aerului exterior și interior, mai puțină aglomerație rutieră, o mobilitate activă mai sănătoasă și clădiri mai sănătoase, mai rezistente la schimbările climatice și mai confortabile; mai puține decese rutiere, mai puțin zgomot și un mediu urban mai curat, mai frumos și mai valoros. Cu alte cuvinte, există un efect de „propagare” puternic și pozitiv al măsurilor de politică menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) în orașe, care le va ajuta să obțină sprijinul cetățenilor pentru astfel de măsuri.

Soluțiile pentru orașe inteligente și schimbul de date la scară largă oferă oportunități de planificare, implementare și monitorizare a reducerii emisiilor într-o serie de sectoare, precum mobilitatea urbană, eficiența energetică a clădirilor, monitorizarea poluării aerului, precum și gestionarea apei și a deșeurilor.

Recunoscând faptul că majoritatea investițiilor necesare pentru atingerea neutralității carbonului vor trebui realizate, direct sau indirect, de către cetățeni, proprietari de imobile, furnizori de utilități, dezvoltatori de infrastructură, întreprinderi și alte părți interesate (de fapt, în acest studiu realizat de Material Economics se estimează că doar 17 % din investiții vor fi realizate direct de către orașe), orașele vor juca un rol cheie în mobilizarea altor părți interesate prin utilizarea competențelor lor de planificare, prin rolul lor de acționari ai furnizorilor de utilități, prin inițiative care vizează cetățenii, prin utilizarea stimulentelor și prin catalizarea investițiilor care vizează mai multe părți interesate.

Resurse și alte inițiative

• Platforma NZC Mission va include un depozit de cunoștințe cu studii de caz și exemple menite să ofere inspirație și orientare, precum și un tablou de bord care să permită orașelor să monitorizeze și să compare progresele înregistrate. În plus, va cuprinde o hartă a ecosistemelor de inovare care prezintă clusterele, incubatoarele și programele de sprijin din Europa, destinate să susțină companiile din domeniul tehnologic care oferă soluții durabile pentru strategiile climatice urbane.
• Mișcarea Living-in.EU își propune să accelereze transformarea digitală într-un mod care să ajute orașele și comunitățile să facă față unei serii de provocări sociale, în special celor generate de schimbările climatice.
• Pactul european pentru climă.
• Inițiativa „Noul Bauhaus European” (NEB) pentru transformări urbane de calitate, cu neutralitate climatică.
• Declarația de la Mannheim, promovată de ICLEI, menită să sprijine orașele în elaborarea și punerea în aplicare a „Acordurilor verzi locale”, precum și Noua Cartă de la Leipzig, adoptată în noiembrie 2020, care a pus un accent deosebit pe dezvoltarea urbană durabilă, ecologică, echitabilă și productivă.
• Planurile naționale privind energia și clima.
• Politica de coeziune a UE.
• Agenda urbană a UE.
• Pactul UE pentru competențe
• Mecanismul pentru redresare și reziliență și planurile aferente
• Planul REPowerEU
• Misiunea UE: Orașe neutre climatic și inteligente: Plan de implementare

Programul „Orașe-pilot NZC” va identifica și va sprijini orașele europene în testarea și implementarea unor abordări inovatoare pentru decarbonizarea rapidă în cadrul unui program-pilot de de doi ani, acționând la nivelul diverselor domenii tematice și al compartimentărilor funcționale, în sprijinul transformării sistemice. Selecția proiectelor-pilot va urmări să abordeze toate sistemele urbane care contribuie la Neutralitatea climatică, inclusiv mobilitatea, sistemele energetice și mediul construit, fluxurile de materiale și resurse, zonele naturale, sistemele culturale/sociale/financiare/instituționale și spațiile publice accesibile. Fiecare proiect-pilot poate viza toate aceste sisteme urbane sau o combinație a acestora, în funcție de contextul lor și de amploarea proiectului-pilot propus.

Se așteptă ca orașele-pilot să testeze și să pună în aplicare soluții inovatoare, sau grupuri de soluții, la nivel de oraș sau de cartier pe durata proiectului-pilot, evidențiind lecțiile învățate în mod explicit din traiectoriile inovatoare, pe baza cunoștințelor, capacităților și competențelor dezvoltate la nivel de oraș. Până la sfârșitul proiectului pilot ar trebui identificat un set clar de soluții inovatoare gata de a fi implementate, extinse și/sau replicate. Acesta ar putea include noi modele de afaceri, inițiative de politică, inovație în guvernanță, modele de finanțare și strategii de replicare sau extindere.

Orașele-pilot vor primi finanțare și sprijin practic din partea consilierilor municipali și a partenerilor din cadrul consorțiului NZC pentru a-și perfecționa activitățile pilot înainte de a începe implementarea, în vederea asigurării conformității și a ținerii cont de feedback-ul primit în urma procesului de selecție. Pe măsură ce orașele și/sau comunitățile locale participante la proiectele-pilot vor depune eforturi pentru a mobiliza resurse suplimentare, Platforma Mission le va oferi asistență în asigurarea finanțării necesare pentru implementarea completă, precum și pentru eforturile ulterioare de replicare și extindere.

În cele din urmă, vor fi organizate numeroase activități menite să promoveze învățarea între Orașele-pilot, ca element-cheie pentru consolidarea capacităților, replicarea inovațiilor de succes și aprofundarea relațiilor. Un program de înfrățire (Programul de învățare între orașe) va conecta fiecare Oraș-pilot cu două sau trei Orașe înfrățite din statele membre ale UE și din țările asociate (H2020). Efortul de înfrățire vizează consolidarea participării incluzive la acțiuni climatice eficiente, susținerea tranzițiilor echitabile și consolidarea coeziunii sociale.

Coordonarea proiectelor-pilot selectate este o necesitate atât la nivel de oraș, cât și la nivelul Uniunii Europene, pentru a crea o serie de exemple concrete care să ilustreze căi de urmat pentru o transformare mai profundă și de anvergură în orașele europene și în întreaga Uniune Europeană. Prin urmare, procesul de selecție a proiectelor-pilot vizează constituirea unui portofoliu strategic în care fiecare proiect-pilot să aibă potențialul de a testa și demonstra viabilitatea unei căi de schimbare într-un context specific. Împreună, Orașele-pilot se completează reciproc în crearea unei imagini a modului în care ar putea arăta o schimbare sistemică.

Piloți buni:

• pornim de la constatarea că, după cum se menționează în Planului de implementare al Misiunii UE „Orașe neutre climatic și inteligente”,
  „Principalul obstacol în calea tranziției climatice nu este lipsa tehnologiilor ecologice și inteligente, ci capacitatea de a le pune în aplicare. Actuala formă de guvernanță bazată pe compartimentare, concepută și dezvoltată pentru operațiunile și serviciile urbane tradiționale, nu poate conduce la o tranziție climatică ambițioasă. Prin urmare, este urgentă o transformare sistemică.”
• să vizeze o transformare sistemică prin combinarea strategică a mai multor pârghii de schimbare, pentru a dezvolta capacitatea de a accelera impactul. Acest efort s-ar putea concentra pe unul sau mai multe domenii-cheie de emisii
• se bazează pe o înțelegere la nivel local și pe o autoevaluare colaborativă a principalelor obstacole sau oportunități pentru accelerarea tranziției climatice cu care se confruntă un oraș. Prin urmare, orașele-pilot se concentrează pe următorii pași cheie (adică intervenții care conduc la descoperiri și/sau puncte de cotitură) pe care un oraș ar trebui să le exploreze pentru a-și reduce emisiile nocive, cu contribuții din partea mai multor actori din întreaga societate
• să testeze o combinație de inovații la nivelul diferitelor pârghii de schimbare în cadrul unui singur domeniu de emisii sau prin reunirea diferitelor domenii de emisii într-o abordare holistică la nivel de cartier, de exemplu, sau prin noi mecanisme de guvernanță la nivel de oraș care să consolideze capacitatea sistemică necesară pentru o schimbare accelerată
• să consolideze dimensiunea organizațională pentru a cultiva o cultură a „colaborării radicale”, cu scopul de a susține și extinde acțiunile comune în direcția Neutralității climatice la nivelul întregii societăți — Neutralitate climatică

În plus, Platforma Mission va sprijini Orașele-pilot în următoarele demersuri:

• să stimuleze schimbarea internă în consiliile locale, creând structuri interdepartamentale stabile, conectate la conducerea de vârf a orașelor
• să consolideze legăturile solide între părțile interesate din oraș: alte administrații publice (regionale/naționale), sectorul privat, mediul academic, societatea civilă și cetățenii, precum și mass-media
• să consolideze eforturile de atingere a Neutralității climatice urbane la nivel național, printr-un „efect de bulgăre de zăpadă” care să conecteze proiectele-pilot cu procesul de transformare a altor orașe din aceeași țară — Neutralitate climatică

Orașele-pilot vor:

• să-și accelereze propriul proces de învățare cu privire la modul în care pot realiza progrese semnificative și depăși barierele sistemice, precum și
• prezintă o diversitate de căi de tranziție de la care alte orașe din Europa pot învăța și pe care le pot adapta la propriul context

Acolo unde este posibil, eforturile Orașelor-pilot se vor baza pe inițiativele de inovare anterioare și/sau actuale ale acestora, acordând atenție lecțiilor învățate și stabilind măsurile necesare pentru a permite o schimbare accelerată — Orașe-pilot.

Exemple ilustrative

• Un oraș-pilot se concentrează pe o tranziție către o mobilitate integrată, valorificând rolul administrației locale în domenii precum tehnologia, finanțele, reglementarea, participarea și tipurile de contracte.
• Un „Oraș-pilot” se concentrează pe tranziția energetică la nivel de cartier, conectând mediul construit cu sistemele energetice prin explorarea unor noi instrumente financiare, politici de urbanism și modele de guvernanță îmbunătățite prin tehnologii digitale.
• Un „oraș-pilot” se concentrează pe explorarea unor noi capacități de gestionare a datelor, în combinație cu o reglementare axată pe rezultate și o reformă a procedurilor de achiziții publice, colaborând cu reprezentanți din toate sectoarele generatoare de emisii ale orașului pentru a coordona mai bine resursele existente și a deschide noi surse de finanțare.

Data / Ora (CET)	Articol	Link
Martie 2022	Punct: Anunțarea din timp a calendarului cererii de propuneri pe site-ul web al proiectului	Site-ul web al NZC
Iunie 2022	Publicație: Ghid pentru participanți În cadrul conferinței NZC din iunie 2022 va fi lansat un ghid pentru orașele-pilot, menit să sprijine orașele în pregătirea propunerilor care vor fi depuse în cadrul apelului deschis. Publicație: Ghidul de participare la cererea de propuneri Ghidul privind cererea de propuneri, inclusiv criteriile de eligibilitate, evaluare și selecție, va fi publicat atât pe site-ul web al NZC, pe Portalul Misiunii UE, cât și pe Portalul UE pentru finanțări și licitații, la categoria de granturi „Cereri de finanțare în cascadă”	Platforma NZC Misiunea UE: Orașe neutre climatic și inteligente | Comisia Europeană Finanțare și licitații (europa.eu)
27 iunie 2022 4 iulie 2022 5 septembrie	Programul „Orașe-pilot” al NZC: Obiective, abordare, aplicare Programul „Orașe-pilot” al NZC: Criterii de selecție și procesul de selecție Sesiune de informare tehnică Forum deschis	27 iunie 4 iulie
Luni, 5 septembrie 2022 (ora 12.00 CEST)	Se deschid înscrierile Luni, 5 septembrie, la ora 12.00 CEST, modulul „NZC Call and Grant Management” va fi activat. Orașele se vor putea înregistra în acest modul prin intermediul portalului NZC Mission și vor putea crea o propunere conținând informații generale. Orașele vor putea salva propunerea și reveni la ea în orice moment până la termenul limită de depunere menționat mai jos	Platforma NZC
iunie – octombrie 2022	Publicație: Întrebări frecvente (FAQ) În perioada iunie-octombrie 2022, va fi creat și actualizat un document cu întrebări frecvente (FAQ).	Platforma NZC
Vineri, 4 noiembrie 2022 (ora 23:59 CET)	Termenul limită pentru înscrieri Termenul limită oficial pentru depunerea completă a propunerilor. Propunerile primite după această dată nu vor fi acceptate. Nu se acordă prelungiri, iar modificarea propunerii după depunere nu este posibilă. Vă recomandăm să stabiliți un termen limită intern înainte de această dată.	Platforma NZC
noiembrie 2022 – ianuarie 2023	Analiză și selecție Propunerile vor fi verificate în raport cu criteriile de eligibilitate (Etapa 1), iar propunerile eligibile vor fi evaluate de experți externi independenți (Etapa 2). Propunerile care ating un prag minim de punctaj în funcție de criteriile specificate vor trece la etapa de selecție finală (Etapa 3). Mai multe informații despre aceste etape vor fi publicate odată cu Ghidul cererii de propuneri, la momentul lansării acesteia.
28 februarie 2023	Comunicarea deciziilor Răspunsurile oficiale vor fi trimise candidaților, împreună cu un feedback.
Martie 2023	Elaborarea contractelor Aplicațiile au fost modificate pentru a ține seama de observațiile privind conformitatea și selecția. S-au efectuat verificări de due diligence și s-au finalizat planurile de proiect revizuite.
Martie 2023	Publicarea rezultatelor cererii de propuneri și a Orașelor-pilot selectate — Orașe-pilot În paralel cu procesul de atribuire a contractelor, pe platforma NZC va fi publicată o listă cu Orașele-pilot selectate, care va fi difuzată prin canalele de comunicare ale NZC. Aceasta va include o descriere care să ilustreze portofoliul selectat.	Platforma NZC

Solicitanții care participă la Programul „Orașe-pilot” al NZC vor avea la dispoziție o serie de servicii de sprijin și îndrumare pentru pregătirea și depunerea unei propuneri în cadrul cererii de propuneri, precum:

1. Ghidul programului „Orașe-pilot” al NZC
   Acest ghid are scopul de a prezenta inițiatorilor Programul „Orașe-pilot NZC” și oferă o prezentare detaliată a cadrului general al programului, a abordării propuse și a rezultatelor preconizate, precum și a conceptelor și terminologiei cheie.
   
   Suntem încurajați să folosească conținutul acestui ghid ca sursă de inspirație pentru elaborarea ideilor privind activitățile lor pilot și pentru alinierea acestora la Programul Orașelor-pilot NZC, inclusiv la criteriile sale de evaluare și selecție. — Orașe-pilot
2. Sesiuni informative
   Odată cu lansarea acestui ghid, Consorțiul NZC a programat, de asemenea, o serie de sesiuni informative menite să sprijine și să îndrume orașele în elaborarea ideilor pentru activitățile lor pilot și în întocmirea unei propuneri. Sesiunile informative vor aborda următoarele aspecte:
   • Programul „Orașe-pilot” al NZC: Obiective, abordare, aplicare
   • Criterii de selecție și procesul de selecție
   • Sesiune de informare tehnică
   • Forum deschis (Întrebări și răspunsuri)
3. Portalul misiunilor
   Solicitanții vor trebui să se înregistreze pe portalul NZC Mission înainte de a depune cererea de participare la Programul NZC pentru Orașe-pilot, ceea ce le va oferi acces la diverse resurse, dar și la modulul propriu-zis de depunere a cererilor.
   
   Portalul „Mission” va oferi orașelor acces la:
   
   • Un modul de integrare NZC
   • Studii de caz
   • Un spațiu de colaborare de tip peer-to-peer
   • Depozit de cunoștințe
   • Modulul de gestionare a cererilor și a finanțărilor
   • Ghid tehnic al sistemului (modulul de gestionare a cererilor și a finanțărilor)
   • Versiunile viitoare ale acestui ghid
   • Puncte de contact pentru consilierii municipali și Centrul de asistență pentru experți municipali
   Pe lângă prezentul ghid, pe portalul Misiunii UE vor fi puse la dispoziție o serie de documente și/sau materiale auxiliare legate de cererea de propuneri (cum ar fi orientările, anexele, întrebările frecvente și alte documente relevante). Solicitanții sunt rugați să le consulte periodic pentru a se informa cu privire la eventualele actualizări pe parcursul elaborării cererilor lor. Întrebările specifice care nu găsesc răspuns nici în prezentul ghid, nici pe portalul Misiunii UE trebuie adresate la: pilotcities@NetZeroCities.eu

Programul NZC City Learning este un program cu o durată de câteva luni, care are ca scop transferul de cunoștințe și consolidarea capacităților în rândul orașelor-pilot și a orașelor înfrățite [Twins] implicate în program. La baza sa stă strategia de a genera impact prin învățarea reciprocă. Învățarea reciprocă este o abordare educațională care pune în legătură doi sau mai mulți cursanți cu un background similar și le permite să-și modeleze activ dezvoltarea reciprocă prin schimbul de cunoștințe și rezolvarea colaborativă a problemelor.

În cadrul NZC, punem în aplicare acest principiu prin asocierea fiecărui Oraș-pilot (sau, în cazul unei candidaturi comune a mai multor orașe, a grupului de orașe) cu două sau trei Orașe înfrățite. Aceste Orașe înfrățite vor fi orașe cu un context similar celui al Orașelor-pilot și care s-ar putea confrunta cu provocări similare. Aceste similitudini pot fi de natură geografică, națională, socio-economică sau de altă natură. Prin aceasta, NZC își propune să extindă impactul activității orașelor-pilot dincolo de grupul inițial. Pe durata programului, NZC va ghida aceste orașe-pilot printr-o serie de întâlniri online și față în față. Aceste întâlniri au ca scop crearea unei înțelegeri clare a provocărilor reciproce și schimbul sau generarea de soluții potențiale. Se preconizează că fiecare oraș-pilot își va vizita orașele înfrățite o dată cu o mică delegație, iar orașele înfrățite vor vizita, de asemenea, orașul-pilot o dată.

Acest program constituie o componentă obligatorie a Programului Orașe-pilot. Prin urmare, va fi necesar să se aloce un anumit procent din resursele de personal din bugetul Orașului-pilot. Echipa programului va contacta orașele-pilot pentru a elabora profiluri personalizate ale acestora, cu scopul de a asigura o potrivire de înaltă calitate în selecția parteneriatelor. Calendarul actual prevede lansarea apelului pentru parteneriate în iunie 2023 și demararea programului în septembrie 2023. Astfel, orașele-pilot vor avea timp să își dezvolte activitățile și să adune informații inițiale. Mai multe informații vor fi puse la dispoziția orașelor-pilot la o dată ulterioară.

Zece consilieri pentru orașe de Neutralitate climatică vor fi numiți din rândul organizațiilor partenere ale consorțiului NZC pentru a ajuta orașele din cadrul programelor „Mission”, „Orașe-pilot” și „Orașe înfrățite” să promoveze în mod strategic schimbarea sistemică și să urmărească obiectivele programului „Mission”. Activitățile vor include sprijinirea orașelor în accesarea Platformei pentru utilizarea instrumentelor și resurselor, facilitarea schimburilor între orașe și conectarea acestora cu partenerii de proiect și experții, construirea unei cooperări semnificative între orașele implicate în Programul de Orașe-pilot și Programul de Învățare a Orașelor, precum și sprijin continuu și îndrumare și consiliere privind schimbarea sistemelor, inclusiv identificarea nevoilor și asistarea în procesul de aplicare la City Expert Support Facility (mai multe detalii despre acest serviciu mai jos).

Se va crea un Mecanism de sprijin prin experți pentru orașe (CESF) pentru a oferi orașelor-pilot asistență directă din partea experților, adaptată la sfera de aplicare a activităților pilot. CESF va răspunde nevoilor de expertiză ale orașelor-pilot în ceea ce privește activitățile specifice care necesită fie competențe care nu sunt disponibile în cadrul NZC, fie un nivel de efort care depășește alocarea inițială către un partener NZC existent. Facilitatea va fi lansată imediat după procesul de selecție a orașelor-pilot. Consilierii urbani vor colabora cu orașele-pilot pentru a identifica cerințele de sprijin și expertiză, care vor fi transmise facilității prin intermediul unui formular de cerere dedicat.

Sprijinul va fi asigurat atât de partenerii din cadrul consorțiului NZC, cât și, în cazul în care expertiza necesară nu este disponibilă în cadrul consorțiului însuși, dar este esențială pentru dezvoltarea și implementarea corespunzătoare a activităților pilot, de către părți externe și/sau parteneri locali, inclusiv din cadrul Comunității de practică (CoP) NZC. Partenerii locali vor fi implicați în situațiile în care este necesară o capacitate limitată în ceea ce privește contextul, cultura și/sau competențele lingvistice sau în cazul în care este nevoie de o capacitate locală mai intensă.

Comunitatea de practică NZC (NZC CoP) promovează metodologiile NZC dincolo de cadrul proiectului și servește drept platformă de legătură între orașe și experți. Este un spațiu virtual în care orașele își pot publica nevoile și un depozit de cunoștințe în care profesioniștii se pot organiza în grupuri în funcție de zona geografică și de specializare, putând participa la evenimente, podcasturi, seminarii web, cursuri de formare și programe de certificare bazate pe Depozitul de cunoștințe NZC.

Rețeaua socială și spațiul de colaborare P2P reprezintă modulul principal al portalului Mission, destinat interacțiunilor dintre utilizatori, inclusiv orașele, consorțiul NZC și comunitatea de practică NZC în ansamblu. Orașele-pilot vor utiliza acest modul pentru:

• Întâlniri, relaționare și colaborare cu alte orașe din rețeaua NetZeroCities în ceea ce privește activități, idei, perspective și inovații
• Oferirea unui spațiu online pentru sesiuni virtuale de interpretare
• Alăturarea și formarea de grupuri de orașe care abordează teme specifice
• Colaborarea cu orașele înfrățite și dezvoltarea relațiilor de înfrățire
• Împărtășind activitățile, ideile, perspectivele și inovațiile orașului lor
• Informarea și publicarea de informații despre evenimentele organizate de orașele partenere sau despre evenimente de interes
• Crearea de consorții de orașe pentru oportunități de finanțare externă
• A purta discuții private, bilaterale

Elementul rețea socială al modulului oferă o rețea deschisă, accesibilă tuturor, care pune la dispoziție un spațiu pentru discuții deschise și postări în cadrul comunității NZC. De asemenea, acesta va fi pagina de destinație inițială a portalului după autentificare, conținând linkuri către conținutul esențial din alte module, precum Depozitul de cunoștințe și funcționalitatea de raportare a datelor din Tabloul de bord al orașului

Platformele pagini dedicate grupurilor oferă un cadru pentru interacțiuni continue mai structurate, cu funcționalități pentru partajarea documentelor, întâlniri online și lucru în colaborare. Utilizatorii pot stabili setările de confidențialitate, astfel încât vor exista o serie de funcționalități „deschise” și „închise”, pentru care utilizatorii pot stabili setările de confidențialitate. Se vor crea pagini de grup atât pentru activități tematice, cât și pentru grupurile de lucru ale Programului de învățare al orașului („twin”)

Paginile întâlniri și evenimente oferă funcționalități pentru seminarii web/sesiuni de interpretare/evenimente de învățare.

Depozit de cunoștințe

Depozit de cunoștințe al NZC/Platforma Mission va include o prezentare foarte cuprinzătoare a exemplelor de bune practici din orașe din întreaga Europă. Depozitul de cunoștințe își propune să inspire orașele să întreprindă acțiuni concrete în direcția Neutralității climatice în fiecare etapă a lanțurilor valorice și să acționeze asupra tuturor sistemelor urbane pentru a obține un impact mai amplu — Neutralitate climatică

Acesta va include:

• Soluții de ultimă generație (structurate pe domenii tematice principale în care se vor lua măsuri în diferitele sectoare în care emisiile trebuie reduse)
• Analiza soluțiilor din cadrul proiectelor H2020 (structurată pe aceleași baze)
• Studii de caz multimedia (privind acțiunile climatice)
• Studii de caz privind inovația socială
• Studii de caz privind metodologiile de implicare a cetățenilor și a părților interesate
• Baza de date privind cadrul de politici
• Instrument de informare privind sursele de finanțare

Pe lângă resursa „Depozit de cunoștințe”, platforma NZC/Mission va oferi asistență personalizată din partea experților orașelor pentru a analiza mai în detaliu soluții specifice, concepte, obstacole și beneficii colaterale, prin intermediul Mecanismului de sprijin pentru experți municipali (secțiunea 3.2 din prezentul ghid).

Lucrul la transformarea sistemului necesită un mandat politic și public puternic. Aceasta implică schimbări la scară largă în condiții de incertitudine. Va duce inevitabil la perturbări și schimbări care se vor resimți în viața de zi cu zi a oamenilor. Pentru ca această schimbare să se consolideze, va fi important să adoptăm noi forme de guvernanță care pun accentul pe colaborare, participare și experimentare.

Pentru a face posibilă transformarea sistemelor la scara orașului, este necesar să se dezvolte o înțelegere profundă a beneficiilor colaterale și a valorii interconectate. Dacă efectele pozitive ale tranziției climatice asupra, de exemplu, sănătății, bunăstării/calității vieții, economiei locale și educației nu sunt recunoscute, va fi întotdeauna mai dificil să se demonstreze că aceasta reprezintă o investiție rentabilă. Renunțarea la recunoașterea exclusivă a beneficiilor cuantificabile și monetizabile înseamnă că orașele pot fi îndrăznețe în elaborarea unei viziuni pozitive și holistice pentru viitor, care recunoaște multiplele interdependențe dintre departamente.

Un principiu fundamental al Programului „Orașe-pilot” al NZC este acela de a înțelege mai întâi problema (problemele) vizate de activitățile pilot, atât din perspectiva emisiilor de gaze cu efect de seră emisii, cât și din perspectiva barierelor structurale, tehnice, instituționale, socioeconomice și culturale care stau în calea schimbării.

Prin urmare, în propunerea lor pentru Programul „Orașe-pilot” al NZC, orașele vor fi rugate mai întâi să identifice sistemele urbane pe care vor lucra, domeniile de emisii relevante pentru acele sisteme urbane și barierele actuale în calea schimbării transformatoare, iar apoi potențialul sistemice soluții sau inovații pe care să le implementeze și de la care să învețe pe parcursul celor doi ani ai inițiativei.

Pentru a ajunge la zero emisii în orașe, vor fi necesare reduceri semnificative și măsuri de compensare în toate sistemele urbane, de exemplu: energie, transport, clădiri, alimentație, apă, utilizarea materialelor, și conexe domenii de emisii, cum ar fi: energia furnizată de rețea, industria și producția, agricultura și silvicultura, tratarea deșeurilor etc. În acest scop, ar trebui implementate și utilizate tehnologii și soluții inovatoare.

Vor fi necesare măsuri la nivelul întregului oraș, axate pe următoarele priorități (preluate din Ghidul informativ al UE pentru orașe, disponibil la adresa ):

• Reducerea emisiilor generate de arderea combustibililor fosili în toate clădirile și instalațiile (energie statică), având în vedere că clădirile sunt responsabile pentru 40 % din consumul de energie din orașe. Promovarea clădirilor cu emisii zero de carbon, reducerea consumului de energie în clădiri, îmbunătățirea performanței energetice a parcului imobiliar, electrificarea și trecerea la surse de energie regenerabile.
• Reducerea emisiilor generate de consumul de energie electrică și de sistemele de încălzire/răcire centralizată (producerea de energie) prin promovarea unei producții de energie mai durabile: energie cu emisii reduse de carbon, energie verde, dezvoltarea surselor regenerabile de energie și utilizarea energiei electrice din surse regenerabile pentru decarbonizarea completă a aprovizionării cu energie.
• Reducerea emisiilor generate de arderea combustibililor fosili cu toate vehiculele și mijloacele de transport, promovând în același timp moduri de transport mai ecologice și mai sigure, transportul public, deplasarea pe jos și cu bicicleta, precum și utilizarea combustibililor fără emisii de carbon și a celor alternativi.
• Reducerea emisiilor generate de deșeurile produse în interiorul granițelor orașului, prin integrarea abordării economia circulară pentru a minimiza utilizarea resurselor și generarea de deșeuri, poluare și emisii de carbon
• Reducerea emisiilor provenite din și prin intermediul modificărilor în utilizarea terenurilor, inclusiv din agricultură, silvicultură și alte forme de utilizare a terenurilor. În acest sens, punerea în aplicare a soluții bazate pe natură este, de asemenea, esențială pentru gestionarea emisiilor reziduale, cum ar fi crearea de rezervoare de carbon.
• Reducerea emisiilor generate de procese chimice în industrie, pentru o industrie mai ecologică și mai durabilă.

Conectivitatea digitală în orașe reprezintă, de asemenea, o prioritate transversală esențială pentru îmbunătățirea și susținerea progresului
toate procesele urbane și procesele decizionale atât ale municipalităților, cât și ale locuitorilor. Conectivitatea digitală și instrumentele digitale pot contribui la combinarea și analizarea datelor, susținând elaborarea de politici și planificarea urbană mai eficiente și mai durabile prin furnizarea de informații și perspective. Digitalizarea, conectivitatea digitală și instrumentele digitale pot contribui la combinarea și analizarea datelor, susținând elaborarea de politici, planificarea urbană și funcționarea sistemelor energetice urbane (printre altele) mai eficiente și mai durabile, prin furnizarea de informații și perspective. Digitalizarea poate îmbunătăți calitatea vieții în orașe în multiple domenii (securitate, sănătate, mobilitate etc.), de exemplu prin sprijinirea luării de decizii bazate pe date care vor genera beneficii pentru cetățeni și, potențial, vor reduce consumul de energie.

Procesul de tranziție al orașelor către un nivel net zero de emisii de carbon este presărat cu bariere structurale, tehnice, instituționale, socioeconomice și culturale. O mare parte din emisiile totale de gaze cu efect de seră ale acestora sunt concentrate în domenii complexe care nu reprezintă o singură problemă, ci o rețea de probleme interconectate. Mai mult, acestea sunt adesea contradictorii. Prin urmare, o problemă pentru un actor din cadrul orașului poate constitui o oportunitate pentru altul.

Pentru ca orașele să-și accelereze progresul către obiectivele de Neutralitate climatică, pe lângă domeniile de emisii, acestea trebuie să înțeleagă în profunzime obstacolele și zonele problematice cu care se confruntă, cu scopul de a depăși soluțiile punctuale și de a adopta abordări de tip „portofoliu” mai integrate și mai holistice, capabile să catalizeze o transformare sistemică. Aceasta înseamnă:

• Înțelegerea decalajului dintre emisiile actuale și o traiectorie de reducere în conformitate cu Acordul de la Paris,
• realizarea unei imagini de ansamblu asupra principalelor probleme și obstacole intersectoriale și interdisciplinare care împiedică dezvoltarea parcursului dorit, precum și
• elaborarea în comun a diferitelor portofolii posibile de intervenții, implicând mai multe părți interesate, pentru a elimina obstacolele.

Exemple ilustrative și studii de caz
Barierele frecvente pot fi legate de lacunele în materie de competențe și de deficiențele sistemelor de date, de neconcordanțele la nivel politic, de structurile de guvernanță problematice, de lipsa stimulentelor financiare sau de modelele culturale și comportamentale nefavorabile – toate acestea putând afecta orice sistem urban și domeniile de emisii conexe, precum mobilitatea, energia și clădirile. Iată câteva exemple/studii de caz care ilustrează modul în care o înțelegere aprofundată a barierelor interconectate și a zonelor problematice a contribuit la crearea unei noi căi de urmat:

• Companii de servicii energetice (ESCO) reprezintă exemple de succes în ceea ce privește integrarea unor provocări intersectoriale într-o singură soluție, valorificând cunoștințele de specialitate privind interconectarea sistemelor pentru a rezolva simultan numeroase probleme, printre care proiectarea și implementarea proiectelor de economisire a energiei, modernizarea clădirilor, conservarea energiei, externalizarea infrastructurii energetice, producția și furnizarea de energie, precum și gestionarea riscurilor.
• „Ghișeele unice” pot oferi proprietarilor de locuințe și clădiri un punct unic de acces la soluții de renovare integrală a locuinței la costuri reduse.Acest model de program a fost implementat într-o mare varietate de țări europene, așa cum este documentat în colecția de studii de caz a Comisiei Europene Ghișee unice pentru renovări energetice în clădiri. Un program de renovare de tip „ghișeu unic” pentru renovări energetice profunde este similar cu a intra într-un salon auto și a alege marca și modelul, caracteristicile și specificațiile estetice, precum și planul de finanțare și întreținere, toate dintr-o singură dată. Aplicat renovărilor întregii locuințe, acest model permite locuitorilor și proprietarilor de clădiri să își determine nevoile de renovare, să acceseze contractori și să utilizeze multiple fluxuri de finanțare din diverse surse pentru a se asigura că toate măsurile sunt disponibile la costuri reduse sau fără costuri pentru participanții eligibili. În ghidul lor pas cu pas Cum se înființează un ghișeu unic pentru renovarea energetică integrată a locuințelor, Innovate identifică 7 servicii esențiale ale unui ghișeu unic: Locuințe pe termen lung și la prețuri accesibile; Procese de implicare; Produse personalizate; Renovare energetică și plan financiar; Instrumente de comunicare și marketing; Coordonarea procesului; și Garantarea rezultatelor. De asemenea, identifică trei niveluri potențiale de servicii, de la facilitare la coordonare și până la „all inclusive”.

Iată câteva exemple care ilustrează modul în care o soluție tehnică poate eșua din cauza unei înțelegeri insuficiente a corelației dintre obstacole și probleme:

• inerția instituțională și dependența de traiectorie: De exemplu, trecerea la o rețea electrică inteligentă (digitală) ar putea avea un impact negativ asupra mediului din cauza energiei necesare pentru procesarea datelor. Prin urmare, o întrebare importantă care se pune este dacă mai multe emisii sunt generate de o rețea ineficientă sau de o rețea eficientă bazată pe date, susținută de o putere de calcul mare. Până în prezent, nu există studii concludente care să permită formularea unor concluzii în acest domeniu.
• Lipsa acceptării/adoptării de către consumatori: De exemplu, adoptarea opțiunilor de mobilitate activă sau partajată poate fi îngreunată de aspecte culturale, cum ar fi considerarea mașinii ca simbol al statutului social. Mașinile sunt încă percepute ca un bun valoros și dezirabil. Aceste percepții pot constitui o barieră în calea schimbării comportamentale și pot împiedica adoptarea mersului pe jos, a mersului cu bicicleta sau a mobilității partajate.
• Puterea de piață și influența politică a operatorilor tradiționali: Accesul la capital și costul acestuia: reprezintă un factor determinant pentru inițierea inovației la nivel de sistem. Pe lângă stimularea investițiilor prin politici fiscale sau subvenții, vor fi necesare inovații financiare pentru a contribui la reducerea costului fondurilor mobilizate pentru investiții și pentru a atrage fonduri într-un mod mai sigur și mai rapid. De exemplu, construcțiile din lemn, combinate cu o abordare bazată pe economia circulară, pot reduce drastic emisiile de tip Scope 3 într-un oraș, care, deși nu sunt încă reglementate, reprezintă adesea cea mai mare parte a emisiilor de care este responsabil un oraș. Cu toate acestea, piața construcțiilor din lemn trebuie creată de la zero. Orașele au un rol de jucat în reducerea riscurilor de adoptare pentru actorii implicați, pentru a permite tranziția.
• Traiectorii tehnologice și blocajul tehnologic: De exemplu, investițiile sunt orientate prea des către infrastructurile tradiționale din domeniul transporturilor și al energiei, din cauza investițiilor de capital irecuperabile semnificative și a blocajului tehnologic și instituțional.

După cum s-a arătat în secțiunile anterioare, problemele cu care se confruntă orașele în abordarea schimbărilor climatice își au originea în multiple sisteme complexe, alcătuite din diverse elemente – naturale, tehnologice, sociale, culturale, relaționale, instituționale – care sunt strâns interconectate. Majoritatea abordărilor privind acțiunile climatice încearcă să facă față acestei complexități prin divizarea problemei în părți mai mici și concentrarea asupra fiecărei părți în parte. Acest lucru ignoră adesea atât legăturile dintre probleme, cât și cauzele care stau la baza acestora. Prin urmare, Programul NZC Orașe-pilot va aborda provocările climatice ale orașelor prin inovarea sistemelor pentru schimbarea sistemelor.

Orașele-pilot vor beneficia de sprijin pentru a aborda domeniile problematice cu cel mai mare potențial de creare a unor noi căi de tranziție. Acestea se vor confrunta cu dinamica adesea unică și complexă a unuia sau mai multor domenii de emisii (de exemplu, mobilitatea, sistemele energetice, etc.), explorând în același timp pârghii combinatorii ale schimbării (de exemplu, date și tehnologie, guvernanță și politici, finanțe, cultură și participare, precum și inovație socială) cu scopul explicit de a realiza descoperiri și puncte de cotitură. Aceste abordări holistice, cu o serie de acțiuni aliniate care vor implica aproape sigur colaborarea între mai mulți actori, pot genera în mod explicit beneficii colaterale și pot declanșa multiple cascade pozitive de schimbare.

Această abordare se numește „gândire sistemică”: înțelegerea și analizarea problemelor prin concentrarea asupra modului în care componentele unui sistem interacționează între ele. Scopul acesteia este de a urmări „inovarea sistemică”: o transformare a întregului sistem care abordează problemele complexe prin acțiuni asupra interdependenței dintre multiple pârghii ale schimbării – precum consolidarea capacităților și a competențelor; cultura, participarea și inovarea socială; guvernanța, politicile și reglementarea; finanțele și modelele de afaceri; tehnologia.

Inovarea sistemică este orientată spre rezolvarea problemelor, necesită timp și poate fi privită ca o serie de etape de tranziție. Unul dintre rolurile esențiale ale politicilor publice este acela de a explora și defini aceste căi de tranziție – iar activitățile-pilot vor ajuta orașele să realizeze acest lucru.

Un exemplu de reacții în lanț este cel al subvențiilor acordate energiei solare, care au condus la dezvoltarea acestui sector. La rândul său, acest lucru a dus la o scădere rapidă a costurilor energiei solare și, prin urmare, la o creștere suplimentară – rezultatul fiind că energia solară este acum cea mai ieftină formă de energie din istorie (Carbon Brief). Descoperirile se pot referi, de asemenea, la depășirea și/sau eliminarea unei bariere profunde în calea schimbării – de exemplu, schimbarea modului în care administrația locală interacționează cu cetățenii, gestionează datele sau cuantifică beneficiile programelor sale, și pot deschide o multitudine de alte oportunități de schimbare.

Exemple ilustrative și studii de caz

Exemple de instrumente și practici de inovare în domeniul sistemelor

• Publicația Future Stewards 10 instrumente pentru transformarea sistemelor către o lume fără emisii de carbon conține scurte explicații privind o serie de metode de transformare a sistemelor, precum și studii de caz pentru fiecare dintre acestea.
• PNUD a elaborat o metodologie bazată pe o abordare de tip portofoliu – publicația lor recentă Schimbarea sistemului: un ghid pentru adoptarea abordărilor de tip portofoliu prezintă în detaliu concluziile la care au ajuns și oferă exemple din activitatea lor.
• Viable Cities din Suedia colaborează cu 23 de municipalități pentru a integra o abordare sistemică a tranziției climatice, cu scopul de a atinge Neutralitatea climatică până în 2030. Viable Cities este un program strategic de inovare din Suedia care se concentrează pe tranziția către orașe cu Neutralitate climatică și durabile. Misiunea programului este realizarea unor orașe cu Neutralitate climatică până în 2030, cu o viață bună pentru toți, în limitele planetei. Viable Cities este un catalizator pentru noi forme de cooperare între orașe, industrie, mediul academic, institute de cercetare și societatea civilă. Scopul este de a schimba modul în care funcționează orașele suedeze, în conformitate cu obiectivele naționale, de mediu și climatice, precum și cu angajamentele internaționale legate de Obiectivele Globale de Sustenabilitate – Agenda 2030 – și Acordul de la Paris. Programul se derulează în perioada 2017-2030 și este implementat cu sprijinul Vinnova, Agenției Suedeze pentru Energie și Formas, Agenția Suedeză pentru Energie fiind autoritatea responsabilă.
• Mai multe studii de caz ale OCDE sunt disponibile începând cu pagina 76 a raportului lor intitulat „Systems Innovation: Raport de sinteză, care acoperă locuințele durabile, modernizarea clădirilor, orașele inteligente, mobilitatea electrică, creșterea ecologică, îngrijirea pe termen lung și politicile de cluster.
• Dincolo de cazurile europene, există o serie de exemple analizate în American Journal of Community Psychology ediția specială dedicată schimbării sistemice, care prezintă un proces de combatere a rasismului instituțional în sistemul de sănătate; o strategie pentru identificarea și modificarea modelelor mentale utilizate de membrii echipelor interinstituționale; eforturi de creare a unei comunități competente în domeniul sănătății într-o comunitate rurală din Africa de Sud afectată de HIV/SIDA; eforturi de cercetare-acțiune în colaborare cu un departament de poliție pentru a sprijini tranziția către poliția comunitară și multe altele.
• Demonstrație de soluții sistemice pentru implementarea la nivel teritorial a economiei circulare

Exemple de eșecuri în adoptarea unei abordări bazate pe inovarea sistemică

• Un exemplu clasic îl reprezintă piața imobiliară. Guvernele intervin adesea pe partea ofertei (de exemplu, prin construirea de locuințe sociale sau prin facilitarea accesului grupurilor cu venituri reduse la piața privată prin controlul chiriilor), dar intervin și pe partea cererii prin politici fiscale și de impozitare menite să stimuleze accesul la proprietate, ceea ce poate duce la comportamente de căutare a rentei și la o creștere a prețurilor. La rândul său, acest lucru poate duce la intervenții suplimentare pe partea ofertei, cu consecințe neintenționate și la persistența problemei inițiale (lipsa locuințelor la prețuri accesibile), alături de apariția unor noi probleme (bule imobiliare, extinderea urbană neplanificată) (OCDE, 2015).

Nu există o soluție miraculoasă care să permită unui oraș să atingă obiectivul de emisii nete zero. Aceasta înseamnă că combinarea deliberată a mai multor intervenții este un ingredient esențial pentru a atinge Neutralitatea climatică. Scopul activităților-pilot este, așadar, de a crea și implementa portofolii care să acționeze asupra mai multor pârghii de schimbare, cu alte cuvinte, care să acționeze simultan asupra mai multor elemente distincte, dar interconectate ale unei probleme, prin intervenții multiple, dar complementare. Activitățile pilot care deschid căi către progrese semnificative în reducerea emisiilor sunt cele care declanșează mai multe dinamici care se întăresc reciproc în domeniile tehnologiei; guvernanței și politicilor; finanțelor și modelelor de afaceri; culturii, participării, inovației sociale și tranziției echitabile; consolidării capacităților și competențelor, pentru a accelera schimbarea transformativă într-unul sau mai multe domenii de emisii.

NetZeroCities clasifică factorii de schimbare în:

• Tehnologie: instrumentele, utilitățile sau infrastructurile, materiale sau imateriale, utilizate pentru rezolvarea problemelor practice. Exemple (lista nu este exhaustivă): mijloace de transport precum bicicletele sau trenurile; tehnologii informaționale precum software-ul, cablurile de fibră optică sau inteligența artificială; echipamente de producere, stocare sau distribuție a energiei; echipamente energetice staționare, precum pompele de căldură și tehnologiile pentru clădiri.
• Guvernanță și politici: procesele prin care se conferă autoritatea, se iau deciziile și se stabilesc, se aplică și se modifică regulile, precum și regulile în sine, sub forma legilor, normelor și reglementărilor.
• Finanțe și modele de afaceri: reprezintă mijloacele prin care se asigură finanțarea, precum și modalitățile în care se conceptualizează și se descrie crearea de valoare în cadrul organizațiilor.
• Cultura, participarea și inovația socială: comportamentul și normele sociale, inclusiv cele care definesc modul în care oamenii, individual sau în grup, participă la procesul democratic de luare a deciziilor, precum și modalitățile prin care aceștia elaborează și pun în aplicare soluții menite să îmbunătățească bunăstarea și calitatea vieții la nivel individual și colectiv, precum și o tranziție echitabilă.
• Consolidarea capacităților și a competențelor: optimizarea resurselor organizaționale (forță de muncă, echipamente, fonduri, timpul și energia angajaților) precum și a competențelor, cunoștințelor, mentalităților și comportamentelor, în vederea obținerii unui impact.

Exemple ilustrative și studii de caz

• Modernizare reprezintă unul dintre domeniile promițătoare de intervenție pentru reducerea emisiilor, însă ne pune în fața unei serii de provocări. Tehnologia există, dar persistă obstacole în elaborarea unor analize de rentabilitate care să surprindă efectele multiplicatoare economice ale renovării. Proprietarii de locuințe nu sunt adesea motivați să participe la programele de renovare, dificultatea de a include beneficii colaterale mai ample poate face ca renovarea să pară mai puțin atractivă, iar mecanismele de coordonare a actorilor și de guvernanță, fie că este vorba de viziunea comunității sau de contractele de performanță, pot bloca procesul. Multe experimente abordează doar una dintre aceste bariere și, prin urmare, reușesc rareori să amplifice impactul. Eșecul programului Green Homes Scheme din Marea Britanie a fost un exemplu recent al limitelor acestei abordări. Orașele-pilot NZC trebuie să acționeze asupra mai multor pârghii de schimbare. În cazul renovării, aceasta ar însemna experimentarea cu acțiuni financiare și de model de afaceri care să deblocheze crearea unui caz de afaceri incluzând beneficii colaterale și efecte multiplicatoare, combinate cu intervenții culturale, de participare și de inovare socială care să colaboreze cu proprietarii de locuințe pentru a construi acceptarea și a crea adeziune pentru renovare la nivel de district sau de oraș.
• Un alt exemplu, preluat dintr-un raport al OCDE din 2015 privind inovația sistemică, este faptul că îmbătrânirea populației poate duce la o scădere a forței de muncă, la creșterea costurilor asistenței medicale și la o reducere a bazei de impozitare. Politicile pe termen scurt menite să limiteze migrația forței de muncă pot agrava, pe termen lung, reducerea forței de muncă cauzată de îmbătrânirea populației. Inovația și tehnologia fac în mod clar parte din soluție, dar nu sunt, în sine, suficiente. De fapt, tehnologia trebuie să meargă mână în mână cu alte pârghii de schimbare pentru a aborda provocările economice și sociale și va necesita inovații complementare în organizații și instituții pentru a le pune în aplicare, precum și acceptarea de către consumatori/cetățeni.

Inovația socială are numeroase definiții, dar, în esență, este o formă de inovație care are un caracter social atât în ceea ce privește scopurile, cât și mijloacele sale (Murray et al., 2010): aceasta înseamnă dezvoltarea de idei, servicii și modele noi care să răspundă mai bine provocărilor sociale (CE, 2020). În termeni generali, aceasta înseamnă că este o inovare „socială” atât în ceea ce privește obiectivele, cât și procesul și rezultatele sale. Ca atare, ea oferă orașelor oportunități de a:
(1) să ofere soluții pentru nevoile sociale locale nesatisfăcute;
(2) să implice actorii din sistem în proiectarea și coproducția soluțiilor (și, implicit, să contribuie la reducerea riscurilor asociate inovării);
(3) să genereze un impact social pozitiv pe termen lung la mai multe niveluri (geografic, amploarea provocării); și
(4) să contribuie – prin implicarea mai multor actori în procesul său de dezvoltare și prin consolidarea capacităților – la schimbări culturale și comportamentale care să sprijine dezvoltarea unor ecosisteme de inovare reziliente și adaptabile, capabile să mobilizeze actori și resurse în jurul unor misiuni.

Inovația socială poate constitui un atu strategic pentru NZC și pentru programul „Orașe-pilot” în următoarele moduri: Abordările de inovare socială pot ajuta orașele să adopte diferite modele de dezvoltare participativă și incluzivă pentru a rezolva provocări specifice (a se vedea City Studio; City Lab Mannheim; proiectul Gendered Innovation); și să mobilizeze actorii ecosistemului în jurul inițiativei Mission (a se vedea Comunitățile energetice locale (Mission Valencia);

În plus, acestea pot contribui la crearea unui context propice inovării (dezvoltarea capacităților prin implicare; mobilizarea rețelelor în jurul provocărilor) (a se vedea „Superblocurile” din Vitoria-Gasteiz (și Pactul cetățenesc pentru mobilitate durabilă)) și pot sprijini extinderea și generalizarea soluțiilor existente pentru decarbonizare.

La un nivel mai fundamental, inovarea socială poate contribui la schimbarea practicilor sociale și la construirea unui ecosistem de inovare rezilient și adaptabil, prin consolidarea capacităților și învățarea prin practică (a se vedea Programul „Viable Cities”; Ecovillage-ul Cloughjordan).

În plus, în cadrul apelului de propuneri pentru Orașele-pilot, inovarea socială oferă modalități de implicare a actorilor teritoriali/urbani în Planul de acțiune (de exemplu, prin conceperea și elaborarea portofoliului de soluții pentru misiune, fie prin extinderea soluțiilor existente, fie prin crearea unor soluții noi) și de consolidare a capacităților în ceea ce privește noile abordări de dezvoltare și noile metode/instrumente care implică actorii, în special beneficiarii, în elaborarea soluțiilor și în implementarea acestora.

Dimensiunea de gen: În 2020, Comisia Europeană a publicat „Gendered Innovation 2”, un raport privind modul în care analiza incluzivă contribuie la cercetare și inovare. Publicația conține definiții ale termenilor și metodelor legate de sex, gen și analiza intersecțională și oferă studii de caz interdisciplinare, arătând cum se poate integra dimensiunea de gen în diverse domenii de cercetare și inovare, inclusiv schimbările climatice și proiectarea urbană. Proiectul „Gendered Innovation” – cofinanțat de CE – a elaborat, de asemenea, liste de verificare pentru a sprijini ingineria, planificarea și proiectarea urbană, precum și metode de proiectare a proceselor de inovare.

Exemple ilustrative și studii de caz

• City Lab Bristol
• Nappi Naapuri
• Real Junk Food Berlin
• Paris la 15 minute (Faceți clic aici pentru o carte de concept)
• Ecovillage-ul Cloughjordan
• Pactele cetățenilor din Bologna (Faceți clic aici pentru mai multe informații despre bugetul participativ.)
• City Studio
• City Lab Mannheim
• Comunități energetice locale (Missions Valencia)
• Superblocurile din Vitoria-Gasteiz (și Pactul cetățenesc pentru mobilitate durabilă)
• Programul „Orașe viabile”
• Proiectul „Gendered Innovation”

Resurse și/sau viitoare resurse/servicii ale platformei pe care orașele ar trebui să le aibă în vedere

• NZC: Lecturi rapide despre inovarea socială
• Videoclipul NZC privind inovarea socială
• Depozit de cunoștințe NZC
• Materiale didactice privind inovarea socială (MOOC)
• Siscode Learning Hub

Schimbările climatice sunt un fenomen complex și dificil de gestionat, care depășește ciclurile politice și granițele și se desfășoară pe perioade îndelungate. Criza climatică reprezintă atât o încercare pentru rezistența democrațiilor noastre, cât și o oportunitate, în contextul unor provocări majore, de a le reînnoi pentru a răspunde nevoilor actuale și capacităților tehnologice. Răspunsurile eficiente, pe măsura amplorii provocărilor viitoare, necesită o abordare mai democratică, mai colaborativă și mai orientată spre acțiunea colectivă și necesită mai mult decât simplul progres tehnologic pentru a crea împreună soluții care să aibă efecte tangibile asupra vieții de zi cu zi a oamenilor și să nu lase pe nimeni în urmă.

Criza climatică impune necesitatea unei transformări la nivel de sistem în societate și în orașele noastre. Acest lucru presupune ca la procesul de transformare să participe un ecosistem mai amplu, care să includă locuitorii orașelor, întreprinderile, actorii din domeniul inovării (cum ar fi universitățile și alți actori din cercetare, dezvoltare și inovare), ONG-urile și societatea civilă, și nu doar administrațiile locale.

Secțiunile următoare din cadrul secțiunii „Capacitatea de a acționa” sunt, prin natura lor, toate variații pe aceeași temă: crearea unei mase critice prin implicare și colaborare pentru a genera schimbări semnificative și durabile.

Colaborarea în cadrul administrației municipale este esențială. Tranziția climatică va viza toate departamentele: locuințe, transporturi, sănătate, educație, urbanism, energie, economie. Atunci când este percepută în primul rând ca fiind responsabilitatea echipei de mediu, tranziția climatică se confruntă adesea cu dificultăți în a câștiga teren. Crearea unor echipe orizontale solide, capabile să elaboreze politici și să acceseze bugete la nivel interdepartamental, reprezintă un factor decisiv pentru succes.

Cu toate acestea, colaborarea nu ar trebui să se limiteze la nivelul municipalității – și alte părți trebuie să poată participa. Mulți alți actori, precum spitalele, universitățile, școlile, companiile private (atât marile corporații, cât și IMM-urile) și societatea civilă pot sprijini Misiunea prin schimbarea politicilor lor și a modului în care își cheltuiesc banii. Crearea de echipe interorganizaționale care să coordoneze împreună Misiunea permite administrației orașului să-și accelereze activitatea. De asemenea, este important să privim atât în sus, cât și în afară – conectându-ne cu administrațiile regionale și naționale pentru a crea parteneriate puternice de guvernanță pe mai multe niveluri.

În cele din urmă, orașele vor trebui să adopte o abordare experimentală și iterativă. Problemele cu care se confruntă sunt complexe și nu au limite clare. Încercările de a le rezolva vor genera inevitabil reacții din interiorul sistemului. Adoptarea abordării standard de tipul „analizează, planifică, implementează” prezintă riscul ca orașele să investească atât timp, cât și bani în soluții care nu sunt viabile în condiții reale. Adoptarea unei abordări reflexive a guvernanței de tip „planifică, testează, repetă” contribuie, în schimb, la consolidarea încrederii în direcția de urmat, precum și la permiterea altora să modeleze activitatea pe măsură ce aceasta se dezvoltă. Acesta este motivul pentru care accelerarea învățării a devenit un factor atât de important al tranziției (de exemplu, în abordarea Viable Cities). În cazul în care acestea nu există deja, orașele vor trebui să stabilească procese pentru a extrage rapid învățăminte din experimente de mică amploare și a le utiliza pentru a fundamenta elaborarea politicilor.

Rezumat: Întrebări pe care trebuie să ți le pui – Guvernanță și abordări participative

• În ce măsură sunteți deschis la schimbarea abordărilor în materie de guvernanță locală?
• Cui ar trebui să îi oferiți acces la această abordare sau la acest proces?
• Cum se va desfășura acest proces de implicare? Ce structuri formale și/sau informale vor sprijini acest proces de implicare?
• Ce resurse, structuri, procese etc. vor fi necesare pentru a realiza acest lucru cu succes?
• Ai experiență anterioară în astfel de abordări/procese?

Fiecare oraș-pilot își va forma propria coaliție pentru schimbare, în funcție de tipul de activități pilot pe care le întreprinde – implicând părțile interesate cheie, comunitățile și grupurile de cetățeni afectate, actorii-cheie din ecosisteme și partenerii de execuție/implementare. Analizând provocarea pe care orașul a ales să o abordeze, orașele pot utiliza cartografierea sistemului (sistemelor) pentru a identifica actorii, serviciile și procesele orașului (adică lanțurile valorice), pentru a defini cu cine trebuie să colaboreze orașul și cu cine să construiască o coaliție pentru schimbare. Exemple ilustrative și studii de caz
La nivel mondial, există organizații care dezvoltă modele de colaborare și coaliții pentru soluții climatice între administrațiile locale, întreprinderile locale, ecosistemele de inovare și cetățeni.

Iată câteva exemple:

• Leuven 2030
• Misiunea Valencia
• Regiunea orașului Glasgow (Glasgow Green Deal)
• Climate Lab din Viena
• Fundația Boston Green Ribbon
• Consiliul de Afaceri din San Francisco pentru Schimbările Climatice
• Alianța C40 pentru climatul de afaceri al orașelor
• Modelul economiei verzi din Vancouver
• Fundația Helsinki Smart & Clean

Multe orașe au implicat un număr mare de părți interesate în elaborarea unei foi de parcurs către un viitor mai durabil; de exemplu, foaia de parcurs privind economia circulară a Londrei

Procesul decizional democratic și capacitatea de acțiune sunt esențiale pentru atingerea Neutralității climatice în cele mai ambițioase orașe până în 2030 și a unei Europe neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Prin urmare, este esențial ca orașele să implice cetățenii și părțile interesate din mediul urban într-o participare semnificativă și incluzivă, pentru a contribui la atingerea acestui obiectiv. Scopul este de a stimula și inspira orașele să reimagineze rolul implicării cetățenilor în parcursul lor către Neutralitatea climatică. Pentru tranziția orașelor către Neutralitatea climatică, este necesar să se reunească puncte de vedere, cunoștințe și practici diverse și, uneori, contradictorii, pentru a ajunge la o înțelegere mai profundă a sistemelor urbane și pentru a valorifica resursele existente în orașe. Creșterea vitalității democratice, participarea incluzivă la procesele municipale, precum și comunicarea și colaborarea intersectorială pot conduce la o mai bună luare a deciziilor, la responsabilitate și la beneficii colaterale. Acest lucru poate necesita investiții în cadrul, competențele și instituțiile necesare pentru a susține aceste eforturi. Eficacitatea multor intervenții și politici ale orașelor depinde de reacția cetățenilor și a comunităților. Dacă cetățenii și alte părți interesate urbane simt că nu au fost incluși în mod corespunzător sau se simt neputincioși în a influența deciziile care le afectează viața, aceștia pot fi descurajați și se pot dezangaja de la participarea la orice intervenție. În schimb, atunci când cetățenii sunt implicați activ în luarea deciziilor și în implementare, acest lucru le schimbă atât viziunea asupra acestor procese, ceea ce poate duce la o mai mare legitimitate, cât și relația lor cu orașul. Această abordare are mai multe șanse să câștige inimile și mințile oamenilor și să favorizeze schimbarea de comportament necesară în toate părțile sistemului, deoarece procesele și rezultatele lor sunt create în comun și se bucură de încredere. Acest lucru creează comunități puternice, dinamice și mai sănătoase, capabile să facă față provocărilor.

Punerea în aplicare a programului „Orașe-pilot NZC” reprezintă o bună ocazie de a implica cetățenii și părțile interesate din mediul urban, de a testa și de a învăța din abordările acestora, precum și de a descoperi noi forme de inovare democratică, dar și de a îmbunătăți și consolida cultura participării în cadrul orașului. O schimbare durabilă necesită abordări democratice centrate pe oameni, dedicate rezilienței comunității și climatice și care să răspundă contextului local. Vocile și cunoștințele comunității, legate prin colaborare care provine atât de jos în sus, nu doar de sus în jos, trebuie să constituie fundamentul acțiunilor întreprinse de guverne și societatea civilă. Acolo unde este cazul, ar trebui promovate abordări incluzive, ținând seama de intersecțiile dintre categoriile sociale – precum etnia, vârsta sau dizabilitatea – și de relevanța dimensiunii de gen.
Iată câteva exemple:

• Lisboa Participa | Bugetul participativ ecologic în Lisabona
  Procesele de bugetare participativă (PB) permit comunităților să ia decizii cu privire la bugetul și cheltuielile unui oraș. PB poate fi combinată cu
  deliberare pentru a asigura o
  proces solid și incluziv. Dezvoltat în America Latină cu scopul de a permite comunităților să-și asume controlul asupra cheltuielilor publice. Bugetarea participativă (BP) a fost implementată în întreaga lume. În Lisabona, acesta a fost inițiat de Consiliul Local și funcționează de mulți ani. Beneficiile bugetării participative includ consolidarea comunității și creșterea încrederii în administrațiile locale, ca urmare a implicării comunității în gestionarea cheltuielilor. Cu toate acestea, bugetarea participativă este mai puțin potrivită pentru abordarea problemelor complexe sau pe termen lung, deoarece tinde să se ocupe de proiecte pe termen scurt. În ultimii ani, unele procese de bugetare participativă au fost criticate pentru că
  și-au pierdut din vedere obiectivul de emancipare. În plus,
  Bugetul public la nivel local poate fi limitat de controlul bugetelor exercitat la nivel național.
  https://op.lisboapartici
• Viziunea pentru Scoția | Cum ar putea recomandările să ne modeleze viitorul | Adunarea pentru climă a Scoției În cadrul Adunării pentru Climă din Scoția, viziunile participanților asupra viitorului lor au prins viață prin povestiri și construirea de narațiuni. Scopul a fost acela de a face recomandările preliminare ale cetățenilor adresate adunării mai accesibile publicului larg și de a ilustra soluțiile politice pe termen lung, precum și impactul acestora asupra vieții oamenilor. Viziunea pentru Scoția | Cum ar putea recomandările să ne modeleze viitorul | Adunarea pentru climă a Scoției
• Evaluarea tehnologiilor orientată către comunitate | Combaterea tehnocrației și a algocrației
  Abordările participative ale evaluării tehnologice ancorează procesul în experiența concretă a celor mai afectați de aceasta, colaborând în mod simbiotic cu experții și părțile interesate care, de obicei, domină evaluările tehnologice. Această abordare recunoaște faptul că experții nu pot aborda singuri problemele tehnologice complexe și că cetățenii și comunitățile aduc contribuții importante la democratizarea abordărilor dominate de experți.
  Consiliul Danez pentru Tehnologie a fost unul dintre pionierii acestei abordări încă din anii 1960. Abordările participative în evaluarea tehnologică susțin viabilitatea pe termen lung a noilor tehnologii, asigurându-se că
  impactul acestora este evaluat într-un mod holistic și democratic, iar înainte de introducerea unor tehnologii noi și cu impact semnificativ are loc o dezbatere publică suficientă. În prezent, însă,
  evaluările tehnologice sunt dominate de experți și de interesele industriei implicate.
  EXP8 | Lupta împotriva algocrației: Necesitatea unor noi abordări participative în evaluarea tehnologiilor.

Guvernanță și abordări participative
Câteva studii de caz interesante pe tema „comunitățile împotriva schimbărilor climatice” pot fi găsite aici

Resurse și/sau viitoare resurse/servicii ale platformei pe care orașele ar trebui să le aibă în vedere

• Cetățenii NZC și părțile interesate din mediul urban – Prezentare succintă
• Videoclipul cetățenilor și părților interesate din mediul urban din Noua Zeelandă
• Ecosistemul de metode și studii de caz privind implicarea cetățenilor și a părților interesate din mediul urban implicare, precum și inovațiile democratice
• Programul de învățare prin acțiune
• Instrument de cartografiere a mediului civic
• Un parcurs consecvent al „interacțiunilor” cu cetățenii

Orașele ale Misiunii se confruntă cu o nevoie substanțială de capital, atât pentru finanțarea proceselor lor de transformare, cât și pentru implementarea proiectelor, folosind atât resurse publice, cât și private. Succesul lor va depinde de identificarea și asigurarea acestor resurse. Nevoile includ finanțare suficientă pentru dezvoltarea de proiecte și portofolii capabile să atingă Neutralitatea climatică, precum și finanțare din capital public și privat și finanțarea acestor proiecte în funcție de nevoile lor. Este probabil ca acestea să necesite o gamă variată de resurse, fie că este vorba de cofinanțare din sectorul public, finanțare din sectorul privat, redirecționarea bugetelor din sectorul public și privat, finanțare filantropică sau finanțare din partea entităților locale responsabile (de exemplu, companiile de utilități).

Orașele participante la programul Orașe ale Misiunii vor elabora „planuri de investiții” în cadrul procesului Contract climatic al orașului (CCC). Menționăm că domeniul de aplicare nu se limitează doar la activitățile de investiții, ci cuprinde întreaga gamă de resurse financiare – fonduri, capital public și privat destinate finanțării proiectelor

Aceste planuri se bazează pe un cadru care cuprinde mai multe elemente:

• Evaluarea necesarului total de capital pentru tranziția către Neutralitatea climatică până în 2030;
• Evaluarea și abordarea nevoilor în materie de capacități și competențe ale actorilor-cheie, precum liderii și personalul administrațiilor locale și regionale, părțile interesate principale, instituțiile financiare și cetățenii;
• Să înțeleagă ce tipuri de intervenții necesită anumite forme de capital și mecanisme de finanțare;
• Să creeze un „mediu propice” pentru formarea și mobilizarea de capital la scară largă, care să includă analiza datelor și evaluarea nevoilor, politicile climatice și cele conexe (la nivel de oraș, regiune și țară), luarea în considerare a structurilor de capital adecvate și necesare, precum și analiza riscurilor financiare și de capital, însoțită de strategii de atenuare;
• Să se creeze mecanisme solide de guvernanță în domeniul capitalului și al finanțelor, precum și de monitorizare a impactului, care să fie aliniate la cadrul mai larg de impact al misiunii, pentru a asigura transparența și responsabilitatea tuturor actorilor și pentru a evita orice risc de „greenwashing”.

Planul de investiții al „Orașelor ale Misiunii” va prezenta o defalcare a necesarului de capital corespunzător traiectoriilor de impact necesare pentru atingerea Neutralității climatice. Acesta va evidenția o serie de riscuri care ar putea afecta alocarea fondurilor destinate susținerii acțiunilor necesare de decarbonizare și va contribui la identificarea măsurilor/cerințelor care facilitează fluxul diferitelor surse de capital. Aceste acțiuni vor include modificări de politică pentru a permite acțiuni la scară largă, conceperea unor aranjamente instituționale eficiente, cum ar fi fonduri municipale dedicate, precum și măsuri de limitare și gestionare a riscurilor la nivelul tuturor surselor de capital public și privat — Neutralitate climatică. În special, Programul „Oraș-pilot” va oferi orașelor sprijin în următoarele domenii:

• Consolidarea coerenței politicilor pentru mobilizarea eficientă a capitalului
• Stabilirea și implementarea structurilor de capital necesare la nivel municipal (sau regional/național) pentru organizarea diverselor surse de capital în vederea asigurării finanțării
• Dezvoltarea capacităților orașelor de a aloca capitalul în mod eficient pentru a răspunde întregii game de nevoi

Monitorizarea, evaluarea și învățarea (MEL) pentru Orașele-pilot din cadrul NZC sunt activități interconectate care sprijină măsurarea progreselor înregistrate în direcția Neutralității climatice prin intermediul activităților-pilot respective, precum și crearea de sinergii între Orașele-pilot pe baza învățămintelor colective privind impactul. Monitorizarea se referă la dezvoltarea și aplicarea indicatorilor cantitativi pentru a urmări și analiza progresul orașelor în direcția obținerii de impacturi directe (cum ar fi emisiile nete zero de GES) și a impacturilor indirecte (beneficii colaterale), precum și la configurarea, gestionarea și întreținerea instrumentelor și infrastructurii de colectare a datelor. Evaluarea denotă analiza și evaluarea informațiilor de monitorizare în raport cu obiectivele, țintele și valorile de referință stabilite, cu scopul de a determina gradul în care au fost atinse etapele critice, rezultatele intermediare și impacturile finale. Învățarea implică un proces structurat și continuu de evaluare și sinteză pentru a genera informații în timp real care să ajute orașele să înțeleagă ce soluții funcționează, în ce contexte, pentru cine și de ce. Astfel, aceste activități vor genera dovezi și cunoștințe care să permită o guvernanță reflexivă și să corecteze/rafineze cursul de acțiune. În cele din urmă, MEL este esențial pentru scalabilitatea și transferabilitatea activităților pilot în multiple domenii de Neutralitate climatică și contexte urbane din cadrul NZC.

Asigurarea faptului că impacturile multidimensionale și sistemice ale activităților pilot din cadrul NZC sunt luate în considerare încă dintr-o etapă timpurie, iar învățămintele desprinse din intervențiile ulterioare sunt înregistrate, măsurate și integrate în mod continuu în procesele MEL reprezintă o provocare pentru orașe. Această sarcină este complicată atunci când se preconizează că transformările așteptate pentru Neutralitatea climatică vor avea loc prin căi neliniare și complexe. Pentru a aborda această problemă, consolidarea înțelegerii și a clarității orașelor cu privire la „căile de impact” așteptate, ca proces în evoluție, va ajuta orașele să-și operaționalizeze în mod eficient procesele MEL prin intermediul unor indicatori atât cantitativi, cât și calitativi.

Orașele-pilot vor beneficia de sprijin pentru a-și articula în mod clar căile de impact prin intermediul logicii de impact sau al teoriei schimbării (TOC), pentru a evidenția mecanismele fundamentale prin care se vor produce impacturi pozitive pe parcursul unei perioade de timp. Aceste logici de impact și narațiunile de transformare vor conecta activitățile propuse de Orașele-pilot la schimbările pe termen scurt și mediu care pot fi observate/măsurate și care sunt precursori ai impacturilor ulterioare pe termen lung pentru a transforma sistemele urbane.

Exemple ilustrative și studii de caz

• GPC: Protocolul global privind emisiile de gaze cu efect de seră la nivel comunitar (GPC) impune orașelor să măsoare și să publice un inventar cuprinzător al emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizând două abordări distincte, dar complementare. Una dintre acestea cuprinde emisiile provenite atât din activitățile de producție, cât și din cele de consum care au loc în interiorul granițelor orașului, inclusiv unele emisii eliberate în afara acestora. Cealaltă clasifică toate emisiile în „domenii de aplicare”, în funcție de locul în care acestea au loc fizic. Această abordare necesită contabilizarea separată a emisiilor eliberate fizic în interiorul granițelor orașului pentru agregarea mai multor inventare ale orașelor, pentru a evita dubla contabilizare. Cadrul domeniilor de aplicare ajută la diferențierea emisiilor care au loc fizic în interiorul orașului (domeniul de aplicare 1) de cele care au loc în afara orașului (domeniul de aplicare 3) și de utilizarea energiei electrice, a aburului și/sau a încălzirii/răcirii furnizate de rețele care pot sau nu să traverseze granițele orașului (domeniul de aplicare 2).
• Cadrul „Pactul primarilor”: Această abordare metodologică privind raportarea în materie de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea (inclusiv contabilizarea locală a emisiilor de gaze cu efect de seră) are un caracter holistic. În ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, această abordare ajută autoritățile locale să se adreseze tuturor categoriilor de consumatori de pe teritoriul lor. Metodologia vizează o planificare integrată și incluzivă în domeniul climei și al energiei durabile, în cadrul căreia părțile interesate locale au un rol activ de jucat.
• Învățare/interpretare metode: Au fost dezvoltate și implementate procese inovatoare de monitorizare, evaluare și învățare (MEL) prin inițiative finanțate de EIT Climate-KIC, precum proiectul MOTION și Deep Demonstrations, care au pus în practică procese de învățare și interpretare în timp real în colaborare cu orașe din UE și au generat cicluri rapide de evaluare într-o serie de domenii, concentrându-se în mod explicit pe transformarea sistemică

Resurse și/sau viitoare resurse/servicii ale platformei pe care orașele ar trebui să le aibă în vedere

• NZC Monitorizare, Evaluare și învățare (MEL) Cadru se bazează pe nevoile de MEL evidențiate de orașe, pe condițiile-cadru ale CCC, pe recomandările JRC, precum și pe nevoile de monitorizare ale implementării misiunii în ansamblu. Pe baza unui depozit cuprinzător de metodologii existente, instrumente disponibile și cadre pe care orașele le utilizează în prezent în practică, Cadrul MEL va dezvolta seturi de indicatori critici, procese de măsurare și raportare pentru evaluarea implementării NZC și, prin extensie, a performanței Misiunii (a se vedea figura de mai jos cu componentele cheie ale Cadrului).

• Cadrul curricular al NZC și resursele aferente (Canvas, setul de instrumente) va sprijini definirea domeniului de aplicare al activităților de monitorizare, evaluare și învățare (MEL) printr-o „listă de opțiuni” de rezultate/impacturi preconizate (atât directe, cât și beneficii colaterale), pentru a evalua critic fundamentul rezultatelor-cheie ale portofoliului lor de domenii de emisii și pârghii. Orașele-pilot vor putea evalua modul în care activitățile pilot contribuie la rezultatele preconizate și sunt susținute de orice dovezi existente sub forma unor seturi de metrici și indicatori. Acest pas va ajuta, de asemenea, la selectarea elementelor care trebuie măsurate pe baza schimbării preconizate, la determinarea dovezilor adecvate și la evaluarea lacunelor în materie de dovezi și a modului în care aceste lacune ar putea fi potențial abordate prin intermediul Cadrului NZC MEL (a se vedea figura de mai jos).

• Funcționalitățile MEL pe portal: Cadrul MEL va sprijini, de asemenea, orașele-pilot în cuantificarea beneficiilor directe și colaterale rezultate din implementarea acestora, precum și a rezultatelor intermediare și a impactului pe termen lung. În plus, aceste date de evaluare vor fi integrate în portalul NZC pentru a vizualiza progresele la nivel de oraș și pe sectoare, pentru a le agrega și a le compara cu potențialul de reducere a emisiilor al orașelor, precum și pentru a crea o interfață care să definească procedura de raportare pentru monitorizarea progreselor.

Impacturi directe și impacturi indirecte (principiile beneficiilor colaterale și „fără efecte negative semnificative”):
În cazul Orașelor-pilot din cadrul NZC, beneficiile colaterale sunt înțelese ca impacturi suplimentare sau efecte secundare pozitive ale intervențiilor de atenuare a schimbărilor climatice sau de adaptare la acestea, fiind parte integrantă a acestora. Se preconizează că aceste impacturi vor fi obținute pe termen scurt, mediu sau lung prin implementarea proiectelor-pilot, în funcție de sectoarele de emisii vizate și de portofoliul de soluții conceput de orașe. De exemplu, se știe că soluțiile de mobilitate activă și cu emisii reduse de carbon au efecte pozitive asupra sănătății publice și a bunăstării. În același timp, unele acțiuni climatice ar putea avea, de asemenea, consecințe negative sau compromisuri care trebuie evitate. De exemplu, creșterea producției de energie sau a încălzirii din surse de biomasă ar putea avea efecte negative asupra calității aerului la nivel local și asupra biodiversității regionale. Astfel de efecte negative ale acțiunilor asupra altor sectoare sunt prezentate în Regulamentul UE privind taxonomia (articolul 17) ca principii „fără efecte negative semnificative” (DNSH) și se aplică obiectivelor de mediu și activităților corespunzătoare. Aceste principii ghidează, de asemenea, taxonomia NZC a soluțiilor/serviciilor tehnologice, precum și depozitele de cunoștințe și fișele informative corespunzătoare disponibile pe portalul NZC — Orașe-pilot. Beneficiile colaterale ar putea fi, de asemenea, clasificate în directe și indirecte, în funcție de gradul lor de legătură cu rezultatul intervenției. De exemplu, îmbunătățirea calității aerului prin utilizarea energiei regenerabile (reducerea concentrațiilor de oxid de azot și de particule în suspensie) reprezintă un beneficiu colateral direct, în timp ce îmbunătățirile asociate în ceea ce privește morbiditatea și mortalitatea sunt beneficii colaterale indirecte derivate din îmbunătățirea calității aerului. Prin urmare, o înțelegere clară și cuprinzătoare a potențialelor beneficii colaterale și a modului în care acestea sunt interconectate va ajuta orașele să identifice o gamă largă de impacturi indirecte și compromisuri pentru activitățile lor specifice. În plus, este important să se ia în considerare din timp necesarul de date pentru estimarea beneficiilor colaterale/impacturilor și să se includă abordarea de colectare a datelor pentru monitorizare, evaluare și învățare (MEL) în activitățile pilot propuse.

Secțiunea următoare va prezenta o listă exhaustivă (dar nu definitivă) a beneficiilor colaterale și clasificarea lor tematică, pe care Orașele-pilot să o ia în considerare în elaborarea portofoliilor lor
A început identificarea impacturilor potențiale, a beneficiilor colaterale, a sinergiilor și a riscurilor pentru diferitele acțiuni tematice, acoperind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea/reziliența, mediul (apa, solul și ecosistemele), aprovizionarea și producția alimentară, beneficiile colaterale socio-economice și de sănătate, precum și asigurarea unei integrări transsectoriale. Recunoaștem că aceste legături sunt, totuși, complexe, atât în ceea ce privește înțelegerea conceptuală, cât și considerentele contextuale în practică și implementare. Aceste interdependențe reciproce vor fi analizate ulterior mai în profunzime și prezentate în viitoarele livrabile NZC, precum Logica impactului (Teoria schimbării) a NZC, resursele MEL, mecanismele de raportare a datelor privind emisiile, analiza soluțiilor tehnologice și a barierelor în calea adoptării acestora, precum și alte pachete de lucru relevante ale proiectului. Tabelul de mai jos oferă o imagine de ansamblu asupra gamei largi de beneficii colaterale directe și indirecte și asupra clasificării acestora, fiind considerat un punct de plecare în cadrul NZC pentru proiectarea serviciilor și soluțiilor și pentru activitățile MEL.

	Impacturi (inclusiv beneficii colaterale) și categorii de impact
Impacturi directe	Neutralitate climatică
	Reducerea impactului asupra climei Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Creșterea eficienței energetice sau a ratei de modernizare (inclusiv în cazul sistemelor de încălzire centralizată) Reducerea cererii, a necesităților sau a consumului de energie Acces sporit la energie curată, stabilă și la prețuri accesibile Reducerea sărăciei energetice O orientare sporită către transportul public, mersul pe jos și mersul cu bicicleta Scăderea ponderii modale a vehiculelor private Creșterea gradului de adoptare a vehiculelor cu tehnologii cu emisii reduse de carbon în sectorul transportului privat, de marfă și public (vehicule electrice, biciclete electrice, vehicule alimentate cu hidrogen etc.)
	Adaptarea la schimbările climatice Creșterea captării carbonului (de exemplu, prin soluții bazate pe natură) Stabilitate sporită a infrastructurii urbane Risc redus de dezastre naturale sau climatice sau de pericole O mai bună pregătire pentru incertitudinile legate de efectele schimbărilor climatice
Impacturi indirecte	Sănătate publică și impactul asupra mediului Îmbunătățirea calității aerului Reducerea poluării fonice Creșterea siguranței rutiere Reducerea efectului de insulă termică O stare de bine fizică și psihică îmbunătățită Îmbunătățirea calității vieții, a atractivității și a aspectului estetic (în conformitate cu noile obiective ale inițiativei Bauhaus a UE) Creșterea activității fizice și adoptarea unui stil de viață activ Acces echitabil și la prețuri accesibile la locuințe
	Incluziune socială, democrație și impact cultural Îmbunătățirea participării cetățenilor și a comunităților, precum și a capacităților sociale de participare/implicare O mai mare justiție socială Îmbunătățirea coeziunii sociale, a egalității de gen și a echității îmbunătățirea funcționării instituțiilor democratice O mai mare conștientizare a problemelor sociale Acces sporit la locuri de muncă și la oportunități de dezvoltare a competențelor Îmbunătățirea accesului la informații, sensibilizarea și schimbarea comportamentului
	Impactul asupra dezvoltării economice Creșterea investițiilor în cercetare și inovare Reducerea costurilor viitoare de întreținere și a costurilor de investiții Creșterea numărului de locuri de muncă calificate și a ratei de ocupare a forței de muncă O creștere economică mai puternică (calitatea locurilor de muncă, lanțuri de aprovizionare durabile etc.) Creșterea randamentului economic al capitalului natural Creșterea gradului de maturitate tehnologică și a ritmului de adoptare Activitatea economică locală și conectivitatea globală Creșterea spiritului antreprenorial la nivel local și a numărului de întreprinderi/afaceri locale Creșterea vizibilității și a transferului de cunoștințe și tehnologie pentru întreprinderile locale Integrarea noilor modele economice, precum economia de proximitate și economia colaborativă
	Impactul asupra utilizării eficiente a resurselor Îmbunătățirea gestionării deșeurilor și a eficienței Extinderea utilizării ciclurilor de materiale și a economiei circulare Îmbunătățirea calității apei Procesul/implementarea îmbunătățită a gestionării apei Sisteme durabile și reziliente de producție și aprovizionare cu alimente Reducerea risipei alimentare Creșterea producției și a consumului de alimente cultivate la nivel local Practici îmbunătățite de gestionare a utilizării terenurilor (în legătură cu biodiversitatea)
	Impactul asupra biodiversității Extinderea silviculturii urbane, a plantațiilor și îmbunătățirea sănătății plantelor Amprentă ecologică dăunătoare redusă Creșterea numărului de specii neinvazive și de polenizatori Îmbunătățirea sănătății solului Risc redus de apariție a unei epidemii/pandemii O mai mare conștientizare ecologică Îmbunătățirea conectivității ecologice a habitatelor Restaurarea îmbunătățită a naturii

Resurse și/sau viitoare resurse/servicii ale platformei pe care orașele ar trebui să le aibă în vedere

• NZC Impact Logic va constitui o resursă esențială care va evidenția legăturile dintre beneficiile directe și secundare preconizate și rezultatele intermediare identificate de-a lungul Impact Pathways-urilor pilot ale orașelor-pilot.
• Resursele puse la dispoziția orașelor în acest context vor include o listă/un meniu de beneficii colaterale care vor fi considerate rezultate pe termen scurt, mediu și lung, pe care se preconizează că vor fi atinse și măsurate în cadrul activităților-pilot. Această listă se va baza pe activitatea curentă și pe resursele dezvoltate în cadrul Cadrului MEL și al Logicii de impact, precum și pe Taxonomia NZC a soluțiilor și serviciilor tehnologice.
• Orientările oferite de platforma NZC privind selectarea soluțiilor și serviciilor tehnologice vor ajuta Orașele-pilot să evalueze efectele colaterale și să identifice și să semnaleze orice risc de încălcare a principiilor DNSH în momentul implementării inovațiilor.
• Cadrul MEL și logica de impact prezentate în secțiunea anterioară vor ghida Orașele-pilot în identificarea riscurilor și a consecințelor neintenționate ale intervențiilor lor, respectând în același timp prioritățile UE în materie de climă și mediu și fără a le cauza un prejudiciu semnificativ.
• În ceea ce privește platforma, modulul de gestionare a cererilor de finanțare și a granturilor va fi utilizat pentru gestionarea operațională a întregului proces de raportare privind activitățile pilot, care va include indicatori și vizualizarea principalelor beneficii colaterale, pe baza datelor furnizate de Orașe-pilot.
• Biblioteca de soluții specifice domeniului tehnologic și celui al emisiilor, inclusă în cadrul Depozitului de cunoștințe, va fi etichetată cu beneficiile colaterale asociate fiecărei soluții identificate

Exemple ilustrative și studii de caz

• Proiectul demonstrativ „Healthy, Clean Cities Deep”, coordonat de EIT Climate-KIC, a sprijinit un grup de orașe ambițioase din UE în stabilirea unei practici strategice de învățare. Acesta a contribuit la elaborarea unei logici a impactului pentru experimentarea la nivel local și a implementat cicluri de „sensemaking” pentru a genera concluzii concrete care să stea la baza proceselor de proiectare și implementare.
• Inițiativa „Sensemaking” a PNUD, creată pentru o rețea de laboratoare de accelerare din 115 țări, a conceput și implementat instrumente și metode de gândire sistemică și complexă pentru a facilita modelele de învățare între colegi și a accelera procesul de învățare în cadrul unei comunități globale de profesioniști din sectorul public, în vederea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) pentru 2030.
• Abordarea „Living Labs” și punerea sa în practică prin diverse inițiative ale UE oferă un cadru în care coalițiile formate din mai mulți actori au reușit să testeze, să dezvolte și să creeze împreună soluții inovatoare pentru a accelera procesul de învățare cu privire la provocările urbane. De exemplu: Institutul AMS – Urban Living Labs.

Resurse și/sau viitoare resurse/servicii ale platformei pe care orașele ar trebui să le aibă în vedere

• A organizat ateliere cu grupuri de orașe pentru a elabora în comun traiectoriile de impact ale orașelor, obiectivele și strategia de învățare, metodele de evaluare, precum și pentru a împărtăși periodic experiențele dobândite cu alte Orașe-pilot.
• Logica de impact NZC și materialele suplimentare (prezentări, metode, instrumente, studii de caz etc.) furnizate de Platforma Net Zero Cities și de Portal.
• Sinergii și legături cu platformele naționale ale Misiunii pentru a transmite și disemina la nivel național experiențele acumulate în cadrul Programului „Orașe-pilot NZC”

Misiunile UE reprezintă un element nou al programului de cercetare și inovare Orizont Europa pentru perioada 2021-2027. Acestea susțin prioritățile Comisiei Europene, precum Pactul verde european, O Europă pregătită pentru era digitală, Învingerea cancerului și Noul Bauhaus european. Au fost constituite cinci comitete de misiune, alcătuite din experți de renume, pentru a contribui la specificarea, proiectarea și punerea în aplicare a misiunilor pentru Orizont Europa. În septembrie 2020, comitetul de misiune a înaintat recomandările finale Comisiei Europene. În septembrie 2021, Misiunea UE privind 100 de orașe neutre climatic și inteligente până în 2030 (Misiunea Orașe ale Misiunii) a fost lansată oficial, iar planul de punere în aplicare a fost publicat.

NetZeroCities (NZC) este un proiect cu o durată de patru ani, finanțat prin Programul de cercetare și inovare „Orizont 2020”, conceput pentru a ajuta orașele să depășească barierele structurale, instituționale și culturale cu care se confruntă în prezent, astfel încât acestea să poată atinge Neutralitatea climatică până în 2030.

Proiectul NZC oferă capacități avansate în ceea ce privește schimbarea sistemică, implicarea și participarea cetățenilor, guvernanța participativă și inovatoare, structurarea capitalului și a finanțelor, precum și inovarea socială, pentru a asigura orașelor accesul la expertiza necesară pentru a face față provocărilor pe care le întâmpină în demersul lor de a deveni cu Neutralitate climatică.

NetZeroCities recunoaște necesitatea ca orașele să elaboreze strategii specifice, adaptate contextelor locale și regionale, și le va sprijini prin dezvoltarea, promovarea și integrarea instrumentelor, resurselor și expertizei noi și existente într-o platformă unică, accesibilă tuturor orașelor prin intermediul unui portal online (Mission Platform). Platforma misiunii NZC oferă, de asemenea, sprijin în co-crearea Contracțelor climatice ale orașelor împreună cu părțile interesate locale și cetățenii. Elaborarea, semnarea și punerea în aplicare a contracțelor climatice ale orașelor reprezintă o caracteristică centrală a Misiunii UE privind 100 de orașe neutre climatic și inteligente până în 2030. Deși nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, aceste contracte constituie un angajament politic clar și foarte vizibil nu doar față de Comisia Europeană și autoritățile naționale și regionale, ci și față de cetățeni. Acestea vor stabili planuri pentru ca orașul să atingă Neutralitatea climatică până în 2030 și vor include un Plan de investiții.

În plus, în cadrul proiectului NZC, va fi lansată o cerere deschisă de candidaturi pentru Orașe-pilot. Susținute de gama de servicii, cunoștințe și expertiză oferite de Platforma de misiune NZC, Orașele-pilot se vor angaja să implementeze intervenții în cadrul și/sau între unul sau mai multe domenii de emisii care testează căi de decarbonizare pentru a depăși barierele din calea transformării și, în cele din urmă, pentru a-și accelera parcursul către a deveni un oraș neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon. Orașele-pilot vor primi finanțare nerambursabilă pentru a sprijini implementarea experimentului lor, punând accentul pe colaborare, reflecție și învățare, precum și pe identificarea atât a barierelor în calea schimbării, cât și a oportunităților pentru intervenții pe mai multe niveluri și cu mai multe pârghii pentru a le depăși.

Linkuri și referințe utile

• NetZeroCities, disponibil la https://netzerocities.eu/
• Misiunea UE „Orașe neutre climatic și inteligente" Planul de implementare, septembrie 2021.
• Documente suplimentare, inclusiv Kitul informativ pentru orașe, disponibil pe pagina de start a Misiunii UE: Orașe neutre climatic și inteligente

Pactul verde european
Pactul verde european (Pactul verde al UE) reprezintă răspunsul Uniunii Europene la provocările legate de climă și mediu, care constituie misiunea definitorie a acestei generații. Este o nouă strategie de creștere care vizează transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care nu există emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050, în care mediul și sănătatea cetățenilor sunt protejate și în care creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor.

În practică, Pactul verde european, aprobat în 2020, reprezintă un ansamblu de inițiative politice ale Comisiei Europene, având ca obiectiv general transformarea Uniunii Europene (UE) neutrală din punct de vedere climatic până în 2050. De asemenea, va fi prezentat un plan de evaluare a impactului pentru a crește obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 la cel puțin 50% și spre 55% comparativ cu nivelurile din 1990. Planul prevede revizuirea fiecărei legi existente din perspectiva impactului său asupra climei și introducerea de noi acte legislative privind economia circulară, renovarea clădirilor, biodiversitatea, agricultură și inovația.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Pactul verde european va fi pentru Europa „momentul omului pe Lună”. Von der Leyen l-a numit pe Frans Timmermans în funcția de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Pactul verde european.

Planul de investiții pentru o Europă durabilă reprezintă pilonul de investiții al Pactului verde european. Atingerea obiectivelor climatice și energetice pentru 2030 va necesita investiții suplimentare de 260 de miliarde de euro pe an până în 2030. Este necesar un cadru care să acopere decalajul dintre obiectivele de politică și resursele financiare private semnificative disponibile. Acest cadru va viza investițiile în domeniul climei, al mediului și al aspectelor sociale, acestea din urmă în măsura în care sunt legate de tranziția durabilă. Planul de investiții pentru o Europă durabilă va mobiliza, prin intermediul bugetului UE și al instrumentelor asociate, cel puțin 1 000 de miliarde EUR de investiții durabile private și publice în următorul deceniu.

CINEA
Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA) este organizația care a succedat Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (INEA). Înființată oficial la 15 februarie 2021, aceasta și-a început activitatea la 1 aprilie 2021 pentru a pune în aplicare anumite părți ale unor programe ale UE. CINEA joacă un rol-cheie în sprijinirea Pactului verde al UE prin implementarea eficientă și eficace a elementelor programelor sale delegate: Mecanismul „Conectarea Europei” (CEF), Orizont Europa, Fondul pentru inovare (IF), programul LIFE, Mecanismul de finanțare a energiei din surse regenerabile al UE, Mecanismul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură. Misiunea sa declarată este de a sprijini părțile interesate în realizarea Pactului verde european printr-o gestionare de înaltă calitate a programelor, care să contribuie la implementarea proiectelor care susțin decarbonizarea și creșterea durabilă.

Orizont Europa
„Orizont Europa” este cel mai amplu program transnațional de sprijinire a cercetării și inovării din istorie și va fi pus în aplicare de către UE. Acest nou program al UE pentru cercetare și inovare va dispune de un buget de aproximativ 95,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. CINEA va gestiona programele de lucru ale clusterului 5 din cadrul programului Orizont Europa, care include domeniile climei, energiei și transporturilor. Partea dedicată acțiunilor climatice din cadrul clusterului 5 al programului Orizont Europa este responsabilă de elaborarea de strategii și politici de atenuare și adaptare care să abordeze criza climatică globală, pe baza înțelegerii cauzelor, evoluției și impactului acesteia, precum și a celor trei misiuni ale UE (Misiunea „Orașe neutre climatic și inteligente", Adaptarea la schimbările climatice, Oceane).

În total, se preconizează că CINEA va gestiona un buget de până la 15 miliarde de euro pentru programul „Orizont Europa”, în cadrul Cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027.